Stornare — Ce inseamna si cum se face corect

Ce inseamna stornarea unei facturi

Stornarea este operatiunea prin care o factura fiscala emisa anterior este anulata sau corectata prin emiterea unui document nou cu valori inverse (negative). Termenul provine din germana — „stornieren" inseamna a anula sau a inversa — si este utilizat curent in contabilitatea romaneasca pentru a descrie aceasta procedura de rectificare fiscala.

O factura stornata nu dispare pur si simplu din evidente: ea ramane inregistrata in sistemul contabil, insa efectele sale fiscale sunt neutralizate de documentul de stornare. Aceasta abordare asigura o pista de audit clara, permitand organelor fiscale sa urmareasa istoricul complet al tranzactiei, inclusiv corectiile efectuate.

Cand este necesara stornarea

Stornarea devine necesara in mai multe situatii. Cel mai frecvent, se storneaza o factura atunci cand tranzactia nu a mai avut loc — clientul a refuzat marfa, contractul a fost reziliat sau serviciul nu a mai fost prestat. De asemenea, stornarea se impune cand factura a fost emisa gresit: cu pret incorect, cantitate gresita, sau catre un client gresit, si eroarea nu poate fi corectata simplu prin emiterea unei facturi de diferenta.

In cazul returului de marfa, stornarea partiala (nota de creditare pentru valoarea bunurilor returnate) este preferata stornarii totale, mai ales cand o parte din comanda ramane valabila. Stornarea totala se aplica atunci cand intreaga tranzactie este anulata.

Cum se face stornarea pas cu pas

Procesul de stornare cuprinde cativa pasi esentiali. In primul rand, se identifica factura care trebuie stornata si se verifica daca aceasta a fost deja platita (situatie care necesita si restituirea sumei catre client). Apoi se emite documentul de stornare — o noua factura cu aceleasi date ca originalul, dar cu valorile cu semn opus: cantitati negative sau valori negative. Documentul de stornare trebuie sa contina referinta explicita la factura originala (numarul si data acesteia).

Dupa emitere, factura de stornare trebuie transmisa prin sistemul e-Factura al ANAF (in cazul tranzactiilor B2B sau B2G), inregistrata in contabilitate si inclusa in declaratiile fiscale ale perioadei curente. Daca factura originala a fost inclusa intr-o declaratie de TVA deja depusa, stornarea se va reflecta in declaratia perioadei in care documentul de stornare a fost emis.

Efectele fiscale ale stornarii

Din perspectiva TVA, stornarea reduce baza de impozitare si TVA-ul colectat al furnizorului si, in mod simetric, reduce TVA-ul deductibil al clientului. Ambele parti trebuie sa reflecte aceasta ajustare in declaratiile de TVA (D300) ale perioadei in care stornarea a intervenit.

Daca stornarea vizeaza o factura emisa in exercitiul fiscal curent, ajustarea se face relativ simplu. Daca factura originala apartine unui exercitiu fiscal anterior, pot aparea complicatii contabile suplimentare legate de inchiderea conturilor, iar consultarea unui contabil este recomandata pentru a evita erorile de raportare.

Stornarea in sistemul e-Factura

In contextul obligativitatii e-Factura din Romania, documentul de stornare trebuie transmis prin sistemul ANAF la fel ca orice alta factura. Fisierul XML al facturii de stornare contine un camp dedicat pentru referinta la factura originala, ceea ce permite ANAF sa coreleze automat documentele si sa mentina o evidenta coerenta a tranzactiilor.

Platforma Storno.ro simplifica aceasta procedura: pe baza facturii originale, sistemul genereaza automat documentul de stornare cu toate datele precompletate, il valideaza si il transmite catre ANAF, reducand riscul de erori si economisind timp pretios.